Nov 30, 2010

Facebook in 2015 - original sau...?

După ce acum câteva luni cei de la Discovery Channel îşi promovau noul program cu ajutorul unei aplicaţii care transformă facebook, iată că şi o firmă de pe piaţa locală de asigurări vrea să facă acest lucru într-un mod inedit, spun ei.

Ideea e simplă.
Intri pe site-ul facebook.in2015.ro, îl conectezi cu contul tău real de facebook şi - surpriză! (sau nu) poţi să priveşti contul tău de facebook în 2015.
Această aplicaţie prezintă un 2015 nu tocmai veridic. (uitaţi-vă la imaginea din stânga-sus), iar prietenii de pe facebook postează mesaje de genul: "Azi am venit la birou cu trotuarul. Metrorex inaugurează primul trotuar cu bandă transportatoare automată din Europa." - Un fel de The Jetson's, dar la noi în Bucureşti. 
Un alt mesaj drăguţ ar fi "Am intrat în rândul lumii şi mi-am luat kit de teleportare. Mă ajută cineva să-l asamblez?"

Cât despre promovare şi reclame, iată că singura companie care are reclame pe facebook-ul viitorului este Groupama Asigurări. Acest lucru ne-a cam răspuns la întrebarea cine a făcut această aplicaţie.
Dacă nu aş cunoaşte exemplul cu programul The Colony al celor de la Discovery şi modul lor de promovare a acestuia, aş putea chiar spune că este o idee ingenioasă. Dar nu aş numi aplicatia facebook în 2015, mai degrabă facebook în 2050. :)

Nov 29, 2010

PR 2.0 la PR Trend

Una din cele mai interesante prezentari sustinute in plen in aceasta editie a PR Trend a fost cea a profesorului Ludwig Hilmer din Mittweida. Germania. După ce anul trecut dânsul a vorbit despre marketingul viral şi a venit cu exemple în acest sens, prezentarea de anul acesta s-a focusat pe PR 2.0 şi pe modul în care evoluează noile media, respectiv internetul.

Prezentarea a început cu un exercitiu de imaginatie.... 
Se face ca suntem in anul 2021. Mai exact, in 19 martie 2021.


În urma prezentării filmuleţului, dl. profesor a prezentat evoluţia internetului de la web 1.0 până la web 5.0 – internetul viitorului, pe baza unui grafic oferit de trendone.de.


Faza în care ne aflăm noi acum este cea de web 2.0, faza interentului ca user generated content si ne indreptam spre web 3.0, care este internetul de tip "jump in". Ce înseamnă asta? Este vorba despre lumi virtuale, chat 3D, shopping virtual etc.
Dacă e să privim mai mult în viitor, vom vedea evoluţia internetului de le web-ul de tip "jump in", la web-ul de tip "always on" - web 4.0. Acesta este un internet la care suntem mereu conectaţi prin intermediul aparatelor inteligente. Atâta că web 4.0 nu va fi destul pentru omul modern, acesta va dori să meargă mai departe, iar acest lucru îi va fi posibil cu ajutorul web 5.0 - adevăratul internet al viitorului, prezentat în filmuleţul anterior. Este vorba despre internetul care lărgeşte simţurile, iar cercetările în acest sens au început să ia amploare odată cu dezvoltarea lentilelor de contact bionice.

PR 2.0 în contextul web 2.0 - câteva exemple
 
Primul exemplu a fost o metodă de promovare a filmului Ţestoasele Ninja în Brazilia.
În acest caz, faţada unei clădiri de 25 de etaje a devenit ecranul pe care se desfăşurau anumite scene (probabil) din film, filmul terminându-se cu reclama la site-ul filmului. 
Un alt exemplu interesant a fost cel al promovării filmului Prince of Persia cu ajutorul AR. Odată cu premiera filmului, deţinătorii de iPhone-uri sau telefoane cu sistemul de operare Android, aveau acces dacă treceau pe lângă afişele filmului la trailer-ul prezentat de Tamina şi la un joc interactiv. Telefoanele care aveau instalate Layar, puteau să şi localizeze cel mai apropiat cinematograf în care rulează filmul.
 
Un alt mod de a face PR online este cu ajutorul unei platforme pentru utilizatorii brandului. Un astfel de exemplu este platforma Tchibo Ideas care este destinată utilizatorilor.

  Fiecare utilizator care are o idee de produs care ar putea îmbunătăţi într-un fel sau alta vieţile oamenilor, este invitat să îşi posteze idea pe site. În fiecare lună, comunitatea alege cea mai bună idee, care primeşte fie un premiu în bani, fie realizarea ideii şi distribuirii acesteia în reţeaua de magazine Tchibo. (Pentru cei care nu cunosc, reţeaua de magazine Tchibo nu comercializează doar cafea şi produse adiacente consumului de cafea, ci şi alte produse – de la produse de îmbrăcăminte sau flori pînă la linii de creditare sau servicii de telefonie mobilă sau electrice). 

Si exemplele pot continua. (Am să revin cu un post despre alte exemple de PR 2.0 de exemplu de la Starbucks).

eGovernment - mediul politic se muta online?


De ce e important internetul în politică?
Pentru a da doar cateva exemple, Hilary Clinton şi-a anunţat candidatura pentru functia de presedinte printr-un filmuleţ postat pe youtube.



Rezultatele ultimelor alegeri generale din Germania au fost anunţate pe twitter înainte ca acestea să fie anunţate în mod oficial, Barack Obama a avut intreaga campanie electorala online. 
Candidatul Partidului Verde, Remus Cernea,  pentru Presidintia Romaniei in 2009 a avut o campanie electorala sustinuta in principal online. Si exemplele pot continura.

Dl. prof. Gerd Strohmeier de la Fachhochschule Mittweida vorbeşte despre eGovernment în lumea web 2.0, a internetului cu caracter multimedial, actual, care permite interactivitatea, dar oferă de asemenea şi lipsa selecţiei informaţiilor spre deosebire de presa tradiţională. În acest sens se creează legături şi posibilităţi de networking, transparenţă şi creşterea participării, elemente specifice comunicării politice. 

Dezavantajele folosirii internetului in scopuri politice
 
Pe lângă avantajele amintite mai sus, internetul folosit în interes politic are şi câteva dezavantaje. În primul rând activitatea - trebuie să fii activ politic în offline, iar apoi să devii activ politic şi în mediul online. 
Al doilea dezavantaj se referă la anonimitate şi la crearea de identităţi fictive cum este exemplul profilului de facebook a cancelarului Germaniei Angela Merkel. Exista 11 profiluri pe facebook cu numele de Angela Merkel – dintre acestea 2 persoane sunt femei cu numele de Angela Merkel, dar care nu sunt cancelarul Germaniei, 8 profiluri sunt create de persoane anonime şi numai unul este profilul oficial al cancelarului. 


De asemenea, în mediul online lipseşte selectivitatea, o informaţie odată apărută online va putea fi foarte greu sau nu va putea fi ştearsă deloc – fapt care duce la manipulare şi abuzuri.

Cum poate fi folosit internetul în scopuri politice? 

Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă administraţia şi campania electorală a preşedintelui SUA Barack Obama.
1.       Campania electorală a lui Barack Obama . Acesta a avut ca scopuri principale ale campaniei online
-          Achiziţia de donaţii
-          Stabilizarea electoratului
-          Crearea de reţele
-          Instrumentalizarea formatorilor de opinie
-          Campanii de marketing viral
-          Recrutarea de voluntari
-          Simbolizarea comunicării personale, a perspectivelor de viitor şi a modernităţii
2.       eGovernment se traduce prin trei termeni diferiţi
 
La nivelul primelor două tipuri – eAdministration şi eParticipation – SUA stau foarte bine. Există numeroase site-uri oficiale ale guvernului american (USA.gov, recovery.gov, change.gov, data.gov, regulations.gov) care le oferă cetăţenilor informaţii şi servicii de ordin administrativ, dar şi posibilitatea să ia parte activ în procesul de luare a deciziilor – cel puţin aparent. În acest sens administraţia Obama asigură transparenţa guvernului şi a informaţiilor. Putem afla de pe data.gov de exemplu ce navă spaţială se află acum în misiune şi ce misiune trebuie să îndeplinească.
 
În privinţa celor două dimensiuni, eAdministration şi eParticipation se oferă nişte sugestii pentru ţările europene de a-şi îmbunătăţi eGovernmentul.


La nivelul eAdministration, ar trebui în primul rând finalizate serviciile adminstrative online. În multe ţări aceste proces a început, dar informaţiile nu sunt complete, iar sistemele nu sunt bine puse la punct. 

De asemenea ar trebui realizate conexiuni între paginile guvernamentale pentru a facilita accesul publicului la informaţie. Nu în ultimul rând ar trebui încurajată implicarea cetăţenilor, punct care face trecerea spre nivelul eParticipation-ului. La acest nivel se propune crearea de forumuri şi liste de discuţii unde cetăţenii să poată veni cu iniţiative şi propuneri legislative, care să fie însă şi luate în seamă. 

Aşadar interentul reprezintă o unealtă utilă pentru mediul politic, dar doar pornind de la premisa că publicul interesat de politică este activ online. Asta înseamnă că trebuie să existe interes pentru a putea activa în acest sens.

PR Trend 5 - Specifiul cercetării în ştiinţele comunicării

Editia din acest an a conferintei internationale PR Trend, organizata de Catedra de Comunicare din cadrul Facultatii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, UBB Cluj a avut ca tema centrala Specificul cercetarii in stiintele comunicarii. In acest sens, in prima zi a conferintei a avut loc o dezbatere in plen despre aceasta tema.


Urmeaza niste idei care s-au conturat in urma acestei dezbateri care a generat o serie intreaga de intrebari. 
Dezbatere (Dr. Ioan Hosu – moderator, Prof. Dan Petre - Bucuresti, Prof. Bratosin - Montpellier, Prof. Ilie Rad FSPAC Jurnalism, Prof. Michael Meyen LMU Munchen)

1.       1. Cum facem diferenta intre studiu si cercetare? Ce inseamna fiecare termen pentru domeniul stiintelor comunicarii.

2.      2. Calitativ versus cantitativ – amandoua tipurile de metode sunt specifice stiintelor comunicarii, dar trebuie avut grija la alegerea temei de cercetare, ca aceasta sa se incadreze in disciplinele stiintelor comunicarii. Cifrele sunt cele care vand, care dau credibilitate unei cercetari, chiar daca acestea trebuie de multe ori insotite de explicatii si interpretari calitative

3.       3. Cum delimitezi spatiul stiintelor comunicarii? Unde se afla granita intre comunicare si sociologie, filozofie etc.

4.       4. Daca stiintele puternice, ca matematica, astrologia, geografia sunt toate derivate din filozofie, stiintele comunicarii reprezinta o sinergie de stiinte care au dus la nevoia creeari acestui domeniu. In Germania, dupa cum spunea dl prof. Meyen de la LMU Munchen in prezentarea sa, domeniul Stiintelor Comunicarii a aparut pentru prima data in Universitati dupa primul razboi mondial. Si asta din nevoia de a intelege de ce a pierdut Germania ambele razboaie mondiale – si din punct de vedere militar, dar si din punct de vedere comunicational. 

5.       5. Datele furnizate de cercetările în domeniile umaniste în general şi în ştiinţele comunicării în particular nu pot fi prevăzute cu exactitate ca în astronomie, matematica etc. De multe ori nu suntem învăţaţi (în şcoli) CUM să analizăm datele. De unde începem? Ce analizăm? Cum?

6.       6. Se pune întrebarea ce se poate face ca oamenii sa dorească să răspundă la chestionare, să primească operatorii de interviu la ei în casă şi să le dedice timpul. Dl. Dan Petre consideră că încă nu a fost pus la punct un sistem de recompensare a respondenţilor. Nimeni nu e dispus să îţi ofere timpul său pe gratis. 

7.       7. Dl. Meyen consideră observaţia o metodă de cercetare a viitorului. În ziua de astăzi mulţi oameni îşi exprimă opiniile, părerile, gândurile etc. online. Aceştia participă activ la web 2.0 şi îşi lasă urmele pe internet. De aceea le este cercetătorilor mult mai simplu şi presupune costuri mult mai reduse să practice metoda observaţiei online. Analiza de conţinut nu? (n.a)

8.       8.Când vine vorba de cercetare, metodele ne ajută pe de o parte să ne argumentăm o idee, o ipoteză, dar de asemenea presupun şi obţinerea de cunoaştere, de informaţii noi despre un anumit subiect.